Un motiv albastru licare, retina mea este incantata de privelistea asurzitoare.
Vreau, mai vreau, nu pot sa ma abtin. Cand il voi avea? Ei bine, deja este aici, in prezent.S-a transpuns in timp si spatiu, nimeni nu-i poate intelege geniul. Tocmai ce a intrat prin efractie in viata mea si nici macar nu mi-am putut da seama de adevarul atat de... nebunesc! Nu s-a schimbat nimic, sunt aceeasi eu, aceleasi ganduri, suferinte, vise, placeri, dureri, sperante, minciuni, prieteni.
Asteapta singur tramvaiul cel intarziat; si tu vei intarzia.. nu-mi mai pasa, nu vreau sa-mi pese, dar tu, tu nu ma crezi. Indiferenta asta asupritoare te cuprinde intru totul, incerci sa scapi, nu te las. Brusc, am avut acest stop-cadru unde, tu, nu mai erai. Simturile mele incep sa ma insele, am o infatisare perplexa.
Nu vreau
Nu pot
Nu incerc sa-mi scriu finalul cel fericit
Jumatatea mea nu te lasa sa fii iubit
sâmbătă, 21 martie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
